Ionuț Negoiță, dezvăluiri în premieră despre Cortacero: ”A dat pe nevăzute”


Ionuț Negoiță a vorbit în această seară la emisiunea Prietenii lui Ovidiu despre vânzarea clubului Dinamo către Pablo Cortacero și despre perioada petrecută ca patron la Dinamo, mai exact 8 ani de zile.

”8 ani de zile la Dinamo. Din anumite puncte de vedere îmi pare rău, din anumite puncte de vedere îmi pare bine. Îmi asum și iau ce e bun din această experiență chiar dacă nu a fost una care să dea cu plus. Am ieșit dezamăgit. Am crezut că schimbările la cele două instituții care conduc fotbalul vor fi bune. Sunt niște realități și din păcate eu am sperat că lucrurile vor merge într-o normalizare. Poate a fost o evoluție, dar a fost foarte mică, insesizabilă. Și FRF și LPF. Proprietarii de cluburi, acționarii sau ce sunt ei luptă împotriva tuturor.

Deficitul de finanțare e o problemă, trebuie să aduci bani din alte afaceri și să le bagi în fotbal. Toată lumea are așteptări, unii comentează pe lângă, unii înjură și mulți alții care vor să aibă foloase. Acei patroni de cluburi care reușesc să stea în acest fenomen îi apreciez.

Am ieșit financiar vorbind în pierdere mare, multe milioane, peste 10 milioane de euro. A fost în insolvență și era nevoie de o sursă de finanțare din cadrul societății la Săftica. Pe lângă banii pe care i-am pierdut e vorba și de timpul meu, stres foarte mare. Au aruncat cu petarde în fața hotelului. Erau 15-20 de oameni la intrarea în hotel, au aruncat, de la explozii s-au crăpat și niște geamuri, acel eveniment a pus capac și am tranșat mult mai repede acest subiect, vânzarea clubului.

Eu stăteam la etajul 15 și vedeam tot. Erau supărați că l-au schimbat pe Rednic. Eu le-am spus să ia clubul. Eu știam mult mai multe lucruri din spate. Evident că a fost o decizie bună că l-am schimbat pe Rednic. Eu nu mă grăbesc când iau decizii. Atunci a fost cireașa de pe tort.

Inițiativa și acel incident neplăcut a fost făcut de DDB. Și eu sunt suporter, nu sunt fanatic, le-am spus că în momentul în care tranșăm, magazinul, sediul clubului, în momentul respectiv când nu mai am cheltuieli indirecte mă înscriu și eu ca membru Elite, lunar am cheltuială cu ei mult mai mare. Nu plătesc nici chirie, nici utilități, nimic. Sunt vreo 400 de metri pătrați, care ar fi 4000-5000 de euro, plus utilități. Eu sper să-și găsească o soluție, momentan nu pot să-i dau afară. Dinamo pentru mine e ca și un copil pe care eu l-am salvat. Dar până la un punct. N-o să iau decizii radicale, dar o să fie într-o bună zi. Ca și cu copilul, nu poți să-l lași să dea cu pietre în tine.

Cine nu știe să piardă nu știe nici să câștige. Am pierdut mulți bani la viața mea, dar până la urmă am și câștigat. Ce nu te omoară te întărește. Cu DDB sunt în relații ok. Am fost în discuții din toamna cealaltă, le-am spus găsiți soluții.

Prin comparație cu alții au fost mai serioși. Au început bine, dar au terminat prost. Cortacero a venit cu Țălnar și cu Șerdean. Am vorbit pe video cu un domn Juan Melero Marin, era destul de respectat în Spania, ne-am cunoscut, a intrat apoi și Contra în ecuație, au lucrat împreună, au fost vecini. Au și băgat bani înainte să vină în țară.

Lucrurile până la un punct ca și tablou arăta destul de promițător. Dar apoi nu au mai fost bani, nu știu de ce. Nu am mai vorbit cu Cortacero. După ce am dat clubul. El a dat 550.000 de euro fără să fie acționar în club, pe nevăzute. Oamenii studiau acte, Șerdean analiza, discuta. Eu am discutat doar chestiunile esențiale. De când am semnat a mai venit o singură dată pe la mine să-mi zică că va plăti. Eu i-am spus, dacă are nevoie de o părere mă poate întreba, dar nu m-a mai căutat deloc.

Eu aveam 94%, am dat suporterilor 20% pe câte 1 leu. Ei sunt cu împrumut acolo. Eu le-am spus, hai să punem 94%, luați voi toată povestea, aveți și un termen de 1 an de zile să vă folosiți. Ei au zis, avem doar 7000 de membri, și au ezitat. Apoi au venit spaniolii cu românii. Au rămas 74%, ce rămăsese pe o firmă, a fost prețul de 1 leu și nici leul ăla nu l-am primit. Dacă nu am găsit pe cineva care să-mi dea mai mult de 1 leu, partea bună e că m-am descărcat de o poveste. Nu e ca o societate normală pe care să o abandonezi.

Ceea ce fac DDB este de apreciat. Eu sper să reușească să strângă banii pentru licență. Clubul nu are mari datorii pentru că eu de 5, 6 ani, firmele care furnizau servicii nu au fost plătite, aveau 900.000 de euro către societăți care au prestat niște servicii și n-au fost plătite(n.r care sunt deținute de Negoiță).

Foarte mulți se dau cunoscători, bogați, din vorbe, dar când să facă ceva își caută motive. Ce face DDB-ul acum e fără precedent în România. Ar fi o chestiune extraordinară dacă ar reuși să țină Dinamo în Liga 1 fără performanțe notabile. Îi văd pe unii că-și fac poze că și-au luat abonament cu 1948 de euro. Poate pui 10.000-20.000 ca om de afaceri, se mai pot face și din publicitate și atunci s-ar crea lucruri bune. Mulți vorbesc mult și fac puțin.

N-am mai avut bani pentru Dinamo. La mine lucrurile se văd. Nu eram un om sărac. Sunt o persoană echilibrată, chiar dacă am intrat în fotbal, ca o ambiție a mea, multă lume îmi spunea să-mi văd de treabă, dar nu am jucat all in pe fotbal și prin urmare afacerile mele au mers înainte. Dar mi-au trebuit ceva ani ca să-mi dau seama că în fotbal nu poți construi ceva serios.

E o regulă în construcții, când vrei să construiești ceva solid, trebuie să ai o fundație foarte solidă dedesupt. În fotbal construiești pe mocirlă. Sunt foarte multe necunoscute, arbitrajul mi-a adus cele mai mari frustrări. Ori fac o treabă sănătoasă și curată, ori nu o mai fac. Când vezi că ești nedreptățit de 70 de ori și câte unii fac ce vor, mai plătesc și bani pentru asta, atunci mi-am dat seama că în fotbal ori urli și te dai cu lupii, ori mai bine te retragi. VAR ar fi trebuit să existe și trebuie făcut obligatoriu. Prea multe nedreptăți, prea multe stângăcii. Unii greșesc și omenește.

Am fost de vreo două ori și m-am întâlnit cu Vassaras. A venit cu o vrăjeală, a venit și Deaconu, eu le-am spus, eu investesc bani și voi sunteți relaxați. Normal, că stați pe diurne imense. Le-am zis, măi oameni buni, voi chiar vă bateți joc? Și ce să se schimbe, s-a schimbat în rău.

E o altă frustrare enormă pe care am avut-o că nu s-a construit stadionul. Lumea poate spune ce dorește. Nu exista varianta ca eu să construiesc acolo, pentru că acolo este terenul statului și nu putea fi niciodată a unui privat. Sunt elemente care se cred dinamoviste și care sunt stimulate nu doar verbal să atace. A fost o ipoteză lansată de unii ticăloși. Eu luptam să se facă stadion. Nu ai cum să-i schimbi destinația.

Discutăm de chestiuni concrete, doamna Carmen Dan lupta foarte mult să se facă stadion. Dar problema e că i s-a dat această Asociație care nu mai are activitate sportivă, care i s-a dat în administrare baza. Oamenii și celor de la Minister și CNI riscau niște litigii și le-a fost teamă să investească. Acea asociație a rămas acolo agățată și le-a fost teamă. La un moment dat picaseră de acord prin care Asociația își lua niște spații comerciale, dar până la urmă acea hârtie nu a mai fost semnată.

Materialele trebuiau valorificate. Puteam plăti jucătorii cu termopane? Au intrat în gestiunea lui Dinamo care le-am primit și le-am valorificat. Nu puteau fi luate, ele au fost vândute.

Am avut o relație și cu bune și cu rele cu Nicolae Badea. Ne-am certat și public reciproc, dar eu îi apreciez pe toți oamenii care au fost implicați în fotbal. Cine intră să investească alocă timp, asumă riscuri, per total n-am de ce…dar cu stadionul eu văd o problemă. Dacă Dinamo avea stadion putea să se autosusțină. Atmosfera de acolo ar fi atras fonduri să țină Dinamo în viață.

Cu Borcea sunt în relații normale, cetățenești. Cum să privesc acea epocă cu ei?. Oamenii au ținut acel club, dar au fost probleme pe care le știm cu toții, care sunt clare.

Cu Cornel Dinu…mă abțin.

Odată ce intri la Dinamo…n-ai cum să-ți fie frică, să ai curajul să intri la Dinamo și să-l ții 8 ani, unii vor spune pe bună dreptate că n-au fost rezultate, dar eu am înviat acest club și l-am ținut. Nu mi-a fost frică, dar nu sunt genul să-mi fie. Când am simțit că e prea mult m-am și certat cu cineva când am simțit că exagerează. Au transferuri în funcție de ce găseam. Rotariu a fost cel mai bun transfer.

Era o anumită strategie a clubului, noi investeam destul de mult în Academia de copii și juniori. Și o parte bună cu regula U21 că practic a dat șansa să joace. Pentru că toții antrenorii aduceau la 30 de ani jucători răsuflați, unii erau pe alte considerente aduși, că se simțeau cu impresarii. Aveam Dănciulescu, Răduță, care filtrau. Este o pierdere plecarea lui Răduță. Au fost rezultate bune, eram după Viitorul, care aveau condiții mult mai bune. Doar că la partea de formare voiam o chestiune mai nemțească. Voiam mai multă exigență. Erau tentați cu cluburi, cu băuturică, asta ne lipsea nouă și i-am reproșat lui Răduță, dar fotbalistic avea ochi la jucători.

La Viitorul erau mai izolați. În București n-ai cum să-i ții, sunt tentații mari, care nu fac parte din viața unui sportiv. Și e greu să ții 100 de juniori. Forțam să bage jucători tineri să joace, asta da. Ei reprezentau viitorul pentru Dinamo și pentru fotbal. Dar antrenorii voiau să joace jucători cu experiență care unii erau mediocri. Generațiile tinere nu mai sunt învățate cu greul ca înainte, aici e o problemă cu viitorul.

Cortacero, Melero și Contra au adus jucătorii. Eu nu mai eram acționar, dar am aflat din ce se vorbea. Nici în România nu mai sunt așa multe opțiuni. Cu toate că nouă ne era ușor să aducem jucători talentați la Dinamo, unii copii chiar erau cuminți de la țară. Dar ca să faci o echipă performantă din tineri e aproape imposibil. Trebuie un mix între jucători tineri și experiență. Și nu prea mai există spiritul ăla de luptător. Acum chiar dacă vin de la țară, după un an de zile vin cu șmecherie, cu vrăjeală, cu cluburi, se dau după ceilalți. Acum, în democrație, libertate, îi scapi.

Pusesem la un moment dat un plafon de 10.000. Cei care au venit în perioada spaniolilor nu renunță la bani. Eu am crezut că au în spate un fond de investiții. Eu cred că ei s-au tot străduit să convingă, să atragă fonduri, să vină cu un capital serios să facă performanță. Proiectul așa suna, cel mai mic salariu era undeva la 10.000 cu jucătorii autohtoni. Performanța se face cu bani mulți. Eu sper să reușească să facă rost de bani. În don Pablo nu mai am încredere. Am încredere în suporterii lui Dinamo că vor salva clubul.

Văd și suporterii acum ce înseamnă să ții un club, acum nu mai au pe cine să înjure. Au venit la mine și le-am zis: O să ajungeți să luați voi deciziile și o să vedeți că din afară o să se facă diferit.

E dreptul lui Contra să ceară banii, dacă el vrea să renunțe la ceva ar fi ideal. Dacă clubul tău de suflet e într-o perioadă grea, dacă am 30.000 de luat, zic las 10.000, vreau 20.000. Dar toți vor toți banii.

Eu nu mai eram la Dinamo când a fost dat afară Dănciulescu. Am avut și eu o pauză cu el, mai apar și momente ca în orice relație. Din 8 ani minim 7 a fost angajat al clubului. Cât am fost eu a fost la club, un băiat cu bun simț, n-a venit niciodată cu avioane. E un dinamovist, printre puținii. Din păcate, puțini oameni de calitate în fotbal.
Sunt puține opțiuni pe care să te bazezi, să zici: Da, domnule. Ăsta e om serios.

Am participat activ la schimbarea lui Dumitru Dragomir. Am votat împotrivă. Dar am spus că se schimbă generația, vine cu dorință, cu suflu, apoi mi-a părut rău. Gino n-a schimbat nimic. Dragomir mai lua inițiative, atrăgea sponsori. Acum se doarme la Ligă, salarii mari, ne luăm bucata din comision. Acum cu ce ajuți cluburile? Aduc drepturile de televiziune, dar primele le-a adus Dragomir.

De Federație au făcut, au avut și inițiative bune, cu U21, dar am un of, care chipurile e autonomă, independentă, chestia asta cu CCA, care este bătaie de joc. Când ai niște arbitri care te dezavantajează pe față pentru fenomen asta este putregai.

Cu siguranță nu va fi deloc ușor, dar cred că se vor uni forțele la Dinamo și într-un final vor reuși să dovedească această provocare care este licența. Când am luat eu clubul, la început de martie, mai erau 3 săptămâni și a trebuit să plătesc 3 milioane de euro ca să ia Dinamo licența. Era o mare parte un litigiu cu un jucător din Uruguay. I-au luat, i-au legitimat, au jucat și era grila de formare 1 milion de euro. Florin Manea s-a dus în Uruguay și am plătit pe loc mai puțin. Doar dintr-o prostie. Eu cred că suporterii lui Dinamo au forța să strângă 800.000 de euro pentru a strânge banii de licență”, a declarat Ionuț Negoiță la emisiunea Prietenii lui Ovidiu difuzată în această seară pe GSP.RO.

Citește și:

Locul unde a călcat Maica Domnului în Muntele Athos. Profeție despre sfârșitul lumii

-->
Previous Au greșit cei din DDB? ”De atunci trebuia”
Next Cortacero se întoarce în România: ”A rezolvat cu banii”

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *