Adrian Cefalan, directorul de implementare investiții CNI, a oferit un interviu pentru Prosport în care a spus că jumătate din investițiile CNI aflate în desfășurare, în diferite faze, sunt legate de sport: stadioane, săli polivalente, bazine, săli școlare (etc). Astfel, din cele 1200 de șantiere deschise în toată țara, 400-450 reprezintă obiectivele sportive. Printre alte subiecte, adiscutat și despre noul stadion al lui Dinamo.
Bună ziua, domnule director. Aș vrea să lămurim subiectul legat de înghețarea investițiilor în infrastructura sportivă. Există acest vuiet care spune că Guvernul României, pentru a limita deficitul bugetar, ia în calcul o astfel de măsură pentru o perioadă de un an! Dumneavoastră, care sunteți direct interesat, prin natura funcției, ce știți despre o asemenea măsură?
La noi nu a ajuns nimic. A fost o discuție care a apărut în spațiul public, am mai făcut referire la acest subiect și am spus că, atâta timp cât nu avem Ordonanță care să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern, să fie publicată în Monitorul Oficial, din punctul meu de vedere, astăzi când discutăm (n.r. interviul a avut loc la data de 11 august), în ceea ce privește investițiile în sport, lucrurile merg normal la Compania Națională de Investiții. Repet, noi suntem în subordinea Ministerului Dezvoltării și trebuie să facem politica guvernului. Dacă politica guvernului va fi îndreptată spre sănătate și educație, nu spre sport, asta o să facem. Dacă va fi, oficial, repet, oficial, nu la nivel de zvon, o altă politică, bineînțeles că vom face investiții în domeniul respectiv.
Și pentru a ieși din subiect, pentru că e clar, în momentul de față, discutăm de pe patina zvonului, ce ar urma să fie oprit… unde ar interveni această hotărâre, ce ar urma să fie blocat în cazul certitudinii?
Depinde acum, orice investiție are trei etape. Prima etapă este partea de promovare studiu de fezabilitate și aprobarea indicatorilor tehnico-economici, asta înseamnă că obții finanțarea proiectului, care finanțare, până în o sută milioane lei se obține printr-un ordin al ministrului Dezvoltării. Peste o sută milioane lei este nevoie de o Hotărâre de Guvern. Vorbim de a doua etapă, care înseamnă procedura de achiziție publică, respectiv a treia etapă este cea de semnare a contractului și, efectiv, începerea lucrării.
Și, practic, hotarul discuției noastre unde se află, dacă acest zvon legat de îngehețarea investițiilor în infrastructura sportivă devine realitate?
Ar fi în partea de promovare de obiective. Sau să se oprească și cele care sunt în procedură de achiziție și, încă, nu s-au finalizat respectivele proceduri. De exemplu, stadionul din Hunedoara, care, la momentul acesta, a fost încărcat în procedura de achiziție și există o contestație pe partea de fișă de date și cerințe ale noastre pentu ofertanți. În rest, la fel, la Constanța a fost finalizată procedura, dar suntem într-o contestație care mai devreme sau mai târziu va fi finalizată.
Există și la Constanța o contestație?
Există, să vedem legiuitorul ce o să spună. Au fost două societăți care au depus ofertă și, cea care a pierdut, a contestat procedura. E normal, până la urmă orice agent economic, constructor care se simte nedreptățit, poate să conteste la Consiliul Național de Soluționare al Contestațiilor și, ulterior, poate să meargă la Curtea de Apel București. Noi, acum, suntem la CSNSC, așteptăm, dânșii au 20 de zile să se pronunțe.
În tot acest timp, pentru a-i liniști pe fani, demolarea continuă, nu este niciun fel de problemă din acest punct de vedere?
Da! Oricum demolarea nu este eligibilă a fi efectuată prin CNI, la Constanța, la Pitești, Hunedoara și la Dinamo, în cazul în care o să parcurgem etapele de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, demolarea trebuie făcută de beneficiarul final care trebuie să-și facă o procedură de achiziție și să-și urmeze pașii.
Dacă am ajuns la Constanța, până să parcurgem și celelalte ținte, vreau să facem, vă rog, o hartă imaginară pentru investiția în stadioanele de fotbal și momentul la care se află proiectele. Știm Piteștiul, la fel, se pregătește de demolare…
Da. Și acolo este o contestație la Primărie. Acolo avem vreo patru sau cinci oferte depuse, zilele trecute s-a încheiat perioada de licitație, la Hunedoara, repet, avem această contestație pe fișa de date, după ce se soluționeză o să dăm, din nou, drumul la licitație. Acestea ar fi mai avansate, Constanța, Hunedoara și Pitești. Avem studiile de fezabilitate care sunt aproape finalizate pe Timișoara și pe Dinamo, sunt asemănătoare situațiile, s-au luat ultimele avize, la Dinamo sperăm, săptămâna viitoare, să luăm avizul de la Inspectoratul de Situații de Urgență și de la Autoritatea Aeronautică pentru acel heliport, iar din momentul acela putem să dăm drumul la circuitul de avizare.
Ce înseamnă asta?
Aprobarea în Consiliul Tehnico – Economic la CNI, după, la Ministerul Dezvoltării, Comitetul Interministerial, avizul de la Ministerul de Finanțe și Hotărârea de Guvern. În momentul când o să avem Hotărârea de Guvern pentru aprobare, cei de la Dinamo pot să depună actele pentru a obține Hotărârea de Guvern în vederea demolării.
Și tot în discuția asta, ca timp, acest aspect apasă mai ales când vorbim de stadionul Dinamo, cât ar însemna parcurgerea acestor pași enumerați de dumneavoastră?
Din momentul în care ai studiul de fezabilitate… să zic undeva la trei luni durează partea asta enumerată, atunci noi putem să demarăm procedura pentru proiectare și execuție, dânșii (n.r. Clubul Sportiv Dinamo) să demareze procedura lor de dărâmare a stadionului, CS Dinamo trebuie să ne predea nouă amplasamentul liber de sarcini.
Din ce spuneți dumneavoastră, din experință, credeți că, anul acesta, vor intra buldozerele în Ștefan cel Mare? Există vreo șansă?
Da, dacă în noiembrie, decembrie… la demolare nu depinzi, precum la construire, de anumite temperaturi, anumite procese tehnologice, eu cred că e posibil. La Dinamo este și partea de deviere de rețele. Trebuie, întâi, să demolezi, să ajungi la cota zero a terenului și după… . Nu e nimic, noi și la Arcul de Triumf am deviat o conductă, bine, nu a fost vorba de o magistrală, dar stadionul, așa cum era proiectul, nu ne mai asigura dimensiunea minimă a terenului de fotbal pe lățime. Automat, trăgând tribuna a doua, am ajuns peste o țeavă și a trebuit să o deviem, nu e ceva extraordinar, doar că e un timp suplimentar, trebuie un certificat de urbanism, autorizație de construire și tot așa.
Apropo de Dinamo, e greu de construit, vorbim de un stadion aflat în centrul Capitalei, un spital de urgență lângă, e o încercare și pentru constructor?
Va fi, cum a fost și la Rapid, acolo nici nu puteai să te miști. Șinele, trotuarul, Teatrul Giulești, sala polivalentă, bazinul de înot în spate, la fel, printre blocuri, cu acces greu. Aici ține de constructor, de modul în care își gândește procesul tehnologic. Din punctul meu de vedere, cea mai mare parte de betoane trebuie să o faci noaptea, ziua riști să pierzi nu știu cât cu mașinile în trafic, orice aduci vine din afara Bucureștiului, pe centură, la un moment dat trebuie să tai orașul să ajungi în centru.
Despre o nouă sală polivalentă
Dacă tot suntem în sectorul 2 și mi-ați spus că în Ghencea va fi construită o sală polivalentă, Ionuț Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, a declarat, de curând, că își dorește o sală polivalentă mai mare, într-o altă locație, ați fost contactat în legătură cu acest subiect?
Am avut o discuție despre posibilitatea de extindere a sălii existente, dar acolo doar pe una din tribune poate fi realizată, ai bazinul de înot descoperit, strada și casele, parcarea unde e sala de forță. Poți, undeva, să te duci spre stadion cu acea tribună, să mai câștigi locuri. Acum trebuie văzut, pentru că, întodeauna, sunt niște indicatori urbanistici pe care trebuie să-i respecți.
Citește și:
Dan Bittman, supărat de propria afacere: „Lumea a preferat străinătatea”
No Comment