Familia Dinamo este în doliu. Tatăl Unicului Căpitan a decedat sâmbătă. Un anunț care l-am luat prin surprindere pe Cornel Dinu, un apropiat al acestei familii. „Mister” a aflat din presă de acest deces.
„De moarte nu este iertat nimeni… Ne-am cunoscut foarte bine când îl pregăteam pe Cătălin, odihnească-l Domnul, pentru prima echipă… Îl dusesem, ca să joace, să aibe meciuri în picioate, la Târgoviște și mergeam cu nea Marin acolo când jucau acasă…
Discutam de toate pe drum… Era o adevărată plăcere să vorbim… despre ce e în România… ca să nu mai spun de fotbal, de Cătălin, de Dinamo.
Era un sufletist, un mare dinamovist, un om extraordinar… A suferit enorm după pierderea lui Cătălin și asta l-a consumat dramatic de mult, deși era o fire foarte puternică.
Când juca Târgoviștea acasă, eram împreună cu nea Marin în tribună, îl luam pe Cătălin după meci și mergeam să mâncăm la cantina Combinatului de oțeluri speciale… Ce-l mai iubea directorul general Chiose, basarabean fugit din calea rușilor în ’39, după mârșăvia Ribbentrop-Molotov, în două căruțe cu toată agoniseala familiei..
Parcă îl înfiase pe Cătălin omul ăla, atât de mult îl iubea… Nu avea copii și îl lua pe Cătălin la masă la el acasă, îi dăduse o garsonieră din locuințele de protocol ale combinatului… care, ca o paranteză la fel de dureroasă, a fost luat pe nimic de italieni.
Spunea că nu mai văzuse un băiat așa inimos și ambițios, cuminte, dedicat total fotbalului, că se vede în Cătălin pe el când era tânăr și fugise din Basarabia, din calea urgiei sovietice” – Cornel Dinu în Fanatik.
Citește și:
No Comment